Date geografice

    Comuna Lunca este aşezată în depresiunea Beiuşului, în sud-estul judeţului Bihor, învecinându-se la est cu comuna Cîmpani, la vest cu comuna Moneasa, judeţul Arad, la sud cu oraşul Vaşcău, iar la nord şi nord – vest se învecinează cu oraşul Ştei şi comuna Rieni.

    Suprafaţa comunei este de 70,2 km2, din care 25% şes, 40% deal şi 35% munte. Suprafaţa comunei este în procent de 50% împădurită. Distanţa maximă între extremităţile comunei luată în linie dreaptă este de la est la vest de 17 km şi de la sud la nord de 9 km.

    Satul Lunca este aşezat pe Valea Crişului Negru care-i brăzdează teritoriul pe o lungime de 6 km, paralel cu Crişul Negru mergând şi calea ferată Oradea-Vaşcău. Vatra satului este împărţită în trei părţi: Uliţa la Drum care se întinde de-a lungul şoselei naţionale DN 76 Oradea-Deva, Uliţa Burdeşti şi Uliţa din Jos, care sunt paralele şi cad perpendicular pe cursul Crişului Negru şi pe Uliţa la Drum. Tot din cadrul satului Lunca face parte cătunul Urseşti, aşezat pe partea de vest la o depărtare de 2 km şi despărţit de acesta prin dealul numit Hanc.

Satul Briheni este aşezat la sud-vest faţă de satul de reşedinţă Lunca, la o distanţă de 8 km faţă de acesta, de-a lungul văii Brihenilor, care venind să-şi verse apele în albia Crişului Negru la o distanţă de 1 km vest de satul Şuştiu, primeşte ca afluent Valea Văratecului, care reunite se varsă în Crişul Negru în Satul Şuştiu.

Satul Şuştiu este aşezat tot în partea de sud-vest a satului Lunca la o distanţă de 4 km faţă de acesta, fiind udat de cursul Văii Văratecului reunită cu Valea Brihenilor şi de cursul Crişului negru. Satul este aşezat pe marginea drumului forestier care, urmând cursul Văii Văratecului şi a afluentului acesteia Valea Iughii, se ramifică şi face legătura cu comuna Moneasa, judeţul Arad, prin dealul Căsoaia. Acest drum este practicabil atât vara, cât şi iarna.

Paralel cu satul Şuştiu, dar la sud-est faţă de satul Lunca, se află satul Sîrbeşti, aşezat de –a lungul Văii Vărzarilor care îşi poartă apele tot spre Crişul Negru în care se varsă după ce scaldă şi o parte din teritoriul satului Lunca.

Satul Seghişte este aşezat la nord-est faţă de Lunca la o distanţă de 5 km şi e despărţită de hotarul acesteia prin D.N. 75 Lunca-Cîmpeni, judeţul Alba. Satul este udat de Valea Băiţei care formează unul dintre cele două braţe ale Crişului Negru, iar pe o mică porţiune este brăzdat şi de Valea Hîrseşti.

Cercul acestor sate aşezate în jurul satului Lunca se închide cu satul Hotărel, aflat la o distanţă de 5 km nord-vest de satul Lunca, fiind brăzdat de cursul Văii Hotărelului, care pe timp secetos îşi reduce aproape total debitul.

b.) Suprafaţa totală a comunei este de 7002 ha din care:              

          - arabil                           1.338 ha

          - fâneţe naturale                418 ha

          - păşuni                            2021 ha

          - păduri                            2955 ha

          - neagricol                          270 ha

Pe deţinători, suprafeţele de terenuri se repartizează după cum urmează:    

          - gospodării individuale                                       1.910 ha

          - persoane juridice                                                  2 ha

          - Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice             517 ha

          - Ministerul  Economiei                                             5 ha

          - Ministerul Transporturilor                                        7 ha

          - Ministerul  Culturii                                                  9 ha

          - Proprietate obştească şi cooperatistă                     451 ha

          - investitori străini                                                    3 ha

          - Suprafeţe în administrarea Primărie Lunca              4.098 ha

    Aceste suprafeţe sunt dispuse foarte variat în mod gradat de la centru către margini, dând o armonie fizică teritoriului comunei Lunca, de unde şi un echilibru economic, raportul dintre arabil, forestier şi păşunat fiind aproape egal. În lunca Crişului Negru relieful este de şes cu soluri aluvionale, urmând de jur-împrejur spre satele Hotărel, Seghişte, Sîrbeşti şi Şuştiu un lanţ de coline dulci, formând zona de tranziţie de la şes la deal cu soluri podzolice şi brun roşcat de pădure. Această aşezare în formă de amfiteatru se închide cu dealurile acoperite de păduri din satul Briheni şi continuând cu zonele împădurite ale munţilor Codru Moma.

    Clima comunei şi a satelor aparţinătoare este temperatcontinentală. Cantitatea de precipitaţii diferă de la un an la altul. Vegetaţia pe teritoriul satelor comunei Lunca este în funcţie de sol. În satele Lunca, Şuştiu, Sîrbeşti şi Hotărel întâlnim o vegetaţie de luncă şi stepă. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuşti, porumbarul şi măceşul. Pe malul apelor întâlnim salcia şi arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireşul şi nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secară, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui şi trifolienele. În satul Briheni vegetaţia este de deal, pădurile şi păşunile ocupând o mare suprafaţă.

c.) Colectivitatea asupra căreia îşi exercită autoritatea Consiliul local al comunei Lunca se compune din:         

          - Satul Lunca cu o populaţie de 944 locuitori la un număr de 354 gospodării şi un spaţiu de locuit de 27.326 mp;               

          -Satul Briheni cu o populaţie de 310 locuitori la un număr de 134 gospodării şi un spaţiu de locuit de 6.442 mp;               

          - Satul Hotărel cu o populaţie de 270 locuitori la un număr de 102 gospodării şi un spaţiu de locuit de 6.233 mp; 

          - Satul Seghişte cu o populaţie de 553 locuitori la un număr de 174 gospodării şi un spaţiu de locuit de 13.760 mp.

         - Satul Sîrbeşti cu o populaţie de 318 locuitori la un număr de 127 gospodării şi un spaţiu de locuit de 8.122 mp;         

          - Satul Şuştiu cu o populaţie de 447 locuitori la un număr de 172 gospodării şi un spaţiu de locuit de 8.938 mp;

​

Date generale

    Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală şi care conduc comuna Lunca sunt Consiliul local al comunei Lunca ca autoritate deliberativă şi primarul a autoritate executivă. Atât consiliul local, cât şi primarul se aleg în condiţiile prevăzute de lege.

    Consiliul local al comunei Lunca este compus din 11 consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat stabilite prin Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, toate cele şase sate ale comunei fiind reprezentate în consiliul local.

    Atribuţiile specifice ale Consiliului local şi ale primarului sunt prevăzute în cuprinsul Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului local.

    Primarul, viceprimarul şi secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al primarului constituie, potrivit legii, o structură funcţională cu activitate permanentă (primăria comunei) care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local, dispoziţiile primarului, soluţionând şi problemele curente ale colectivităţii.

    Sediul Primăriei comunei Lunca se află pe raza satului Lunca.

    În Unitatea Administrativ - Teritorială Lunca funcţionează următoarele instituţii social – culturale:

- Dispensarul Uman Lunca în care funcţionează două cabinete ale medicilor de familie şi un cabinet ginecologic; 

- Farmacie privată;

- Şcoala gimnazială nr. 1 Lunca cu următoarele structuri:

- Şcoala gimnazială nr. 1 Lunca şi Grădiniţa cu program normal nr. 1 Lunca;

- Şcoala primară nr. 1 Briheni Grădiniţa cu program normal nr. 2 Briheni;

- Şcoala primară nr. 2 Seghişte şi Grădiniţa cu program normal nr. 4 Seghişte;

- Şcoala primară nr. 3 Şuştiu şi Grădiniţa cu program normal nr. 3 Şuştiu;       

- Grădiniţa cu program normal nr. 5 Sîrbeşti;

- Cămine culturale în  cele şase sate componente ale comunei Lunca;

- Postul de Poliţie Lunca;

- Biserici în toate satele componente.

    Marea majoritate a locuitorilor comunei Lunca sunt de religie creştin – ortodoxă. Conform recensământului din anul 2011, populaţia comunei Lunca raportată la religie se prezintă astfel: 2739 ortodocşi, 4 reformaţi, 10 baptişti, 80 penticostali, 4 adventişti de ziua a şaptea şi 5 alte religii.

    Serviciile publice existente în comuna Lunca sunt: compartimentul de alimentare cu apă (comuna Lunca are propria reţea de distribuţie a apei potabile), serviciul de salubrizare (prestat de S.C. SOLCETA S.A. Ştei), serviciul de poştă, radio, TV, cablu şi internet, care deservesc satele componente ale comunei.

    În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV – a „Reţeaua de localităţi” – satul Lunca a fost încadrat în rangul IV , fiind sat de reşedinţă, iar celelalte sate componente ale comunei  în rangul V.

    Cetăţenii comunei au dreptul de a participa prin modalităţile prevăzute de lege la viaţa politică, economică, socială şi cultural sportivă a unităţii administrativ – teritoriale.

    Cetăţenii vor fi consultaţi prin referendum cu privire la problemele de interes deosebit, potrivit legii.

    Consultarea cetăţenilor se poate face şi prin adunări populare organizate pe sate.

    Convocarea şi organizarea adunărilor populare se face de către primar sau la iniţiativa a 1/3 din numărul consilierilor în funcţie. Convocarea se face prin aducerea la cunoştinţă publică a scopului, a datei şi a locului unde urmează să se ţină adunarea.

    Adunarea populară este valabil constituită în prezenţa majorităţii reprezentanţilor familiilor şi adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenţi. Propunerile se consemnează într-un proces – verbal care se înaintează primarului.

    Primarul are obligaţia de a aviza propunerile şi de a le înainta consiliului local la prima şedinţă pentru a hotărî. Soluţia adoptată se aduce la cunoştinţă publică prin grija secretarului.

    Patrimoniul public şi privat al comunei Lunca este alcătuit din bunuri mobile şi imobile aflate în proprietatea publică şi privată a comunei. Domeniul public al comunei a fost atestat prin H.G. nr. 970/2002.

    Bunurile care aparţin domeniului public şi privat al comunei sunt supuse inventarierii anuale. Creşterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificată pentru fiecare caz în parte şi aprobate prin hotărâre a consiliului local.

    Bunurile aflate în proprietatea publică sau privată a localităţii pot fi date în administrarea instituţiilor publice, pot fi concesionate sau închiriate sau pot fi atribuite în folosinţă gratuită pe termen limitat persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activităţi de binefacere sau utilitate publică ori serviciilor publice numai cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul concesiunilor şi ale Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.

    Achiziţionarea unor bunuri se va face ţinându-se cont de următoarele criterii: necesitatea şi oportunitatea achiziţiei, bunul să fie înscris în planul de achiziţii, să existe sursele de finanţare şi să se facă cu respectarea legislaţiei în vigoare.

    Vânzarea bunurilor aparţinând domeniului privat se face prin licitaţie publică cu aprobarea consiliului local şi respectarea legislaţiei în vigoare.

    În scopul realizării şi exploatării unor lucrări de interes comun, consiliul local poate hotărî asocierea cu alte consilii locale şi agenţi economici din ţară.

    De asemenea, consiliul local poate hotărî cu privire la înfrăţirea cu alte unităţi administrativ - teritoriale similare din alte ţări, precum şi cu privire la asocierea cu agenţi economici din străinătate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.

    Atribuirea şi schimbarea denumirilor unor instituţii publice de interes local, a străzilor şi altor obiective locale, se face în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările şi completările ulterioare.

    Însemnele specifice comunei Lunca vor fi stabilite de o comisie numită prin dispoziţia primarului cu respectarea prevederilor H.G. nr. 25/2003, iar modalităţile de utilizare ale acestora vor fi stabilite de către consiliul local odată cu stabilirea variantei finale a stemei comunei.

    În vederea promovării intereselor comunei, primarul şi secretarul comunei sunt reprezentanţii autorităţii publice locale în asociaţii, federaţii, fundaţii, etc., sens în care se pot înscrie în aceste organisme, cheltuielile privind înscrierea şi cotizaţia fiind suportate din bugetul local.

​

Populatia

    Populaţia comunei Lunca conform recensământului populaţiei din anul 2011 este de 2842 de locuitori.

    Structurată pe sexe, populaţia comunei Lunca se prezintă astfel: 1392 persoane de sex masculin şi 1450 persoane de sex feminin.

    Populaţia comunei Lunca este de cetăţenie şi naţionalitate română, astfel încât nu se pune problema  aplicării prevederilor art. 39 alin. 7 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală republicată. Astfel, conform recensământului din anul 2015, populaţia comunei Lunca, după principiile limbii materne se prezintă astfel: 2811 limba română, 5 limba maghiară şi 26 romani.

​

Scurt istoric

    Populaţia românească din aceste sate este pomenită în documente din cele mai îndepărtate vremuri. Aceste documente ne dau ştiri preţioase asupra trecutului populaţiei acestor sate, care se bucurau din vrermuri vechi de anumite privilegii recunoscute de către Episcopia Romano-Catolică Oradea, de care depindeau din punct de vedere administrativ. Istoria bisericească a românilor din Bihor arată că până în secolul al XX-lea, în Seghişte era sediul protopopiatului ortodox, care mai târziu s-a mutat la Beiuş.

    Raporturile feudale de pe aceste locuri sunt reconstituite după circumscripţiile urbariale din 1589 şi de la 1 august 1600. Acest urbariu arată că aceste locuri se găsesc într-o zonă primejdioasă, expusă incursiunilor, jafurilor turceşti sau ale oştilor imperiale ori transilvănene în luptă fie cu turcii, fie între ele.

    Primele atestări documentare despre satele comunei Lunca apar după cum urmează:             

          Satul Lunca atestat documentar în anul 1588;         

          Satul Briheni atestat documentar în anul 1588;        

          Satul Hotărel atestat documentar în anul 1527-1528;  

          Satul Seghişte atestat documentar în anul 1503;  

          Satul Sîrbeşti atestat documentar în anul 1592; 

          Satul Şuştiu atestat documentar în anul 1588.        

 

Tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri

 

    Sarcinile feudale ale supuşilor sunt în linii mari: censul, daturi, dijme şi slujbe. Censul se plătea în bani şi era de 17 dinari pe cap de familie, satele care lucrau la topitoriile de fier şi de aramă sunt scutite, compensându-l cu munca pe care o fac. Satele repartizate pentru munca în topitorii erau Şuştiu, Briheni şi Sîrbeşti. Daturile se făceau cu ocazia diferitelor sărbători, de Paşti, de Crăciun. Dijma era percepută pentru stupi (1 din 10), pentru oi şi porci (un porc din turmă). Obligaţiile de lucru erau: secerat, cosit şi căratul lemnelor.

    Cei din satele Briheni, Şuştiu, Sîrbeşti şi cătunul Urseşti, au obligaţii de a căra săptămânal cărbuni pentru topit fierul, cară lemne şi ard cărbunii. Cine neglija aceste obligaţii plătea gloabă un florin. La Crăciun şi Paşti li se dădea 1 săptămână de odihnă, iar în timpul secerii 1 lună întreagă. La Crăciun satul dădea dregătorului ca dar un iepure şi fiecare casă câte o găină.

    Fierăria lucra 5 zile pe săptămână, producând 25 măji de fier săptămânal.